Da! În acest an a participat şi liceul nostru la acest concurs de teatru! În prima zi, adică vineri, am plecat de la ore de pe la 10 ca să lipim niște cutii, făceau parte din decor. Pe la 11:40 am plecat spre liceul de info pentru a participa la deschidere. Am văzut o piesă de teatru (
Steaua fără nume), cu actori de la Şcoala Populară de Arte iar apoi ni s-au prezentat nişte exerciţii de încălzire pentru.. actori. Au urmat câteva jocuri iar apoi a venit directorul Centrului Cultural Reduta, Marius Cisar (preşedinte al juriului), cu care am mai făcut câteva jocuri interesante. Am plecat de acolo pe la...17.
 |
| Pregătirea decorului |
 |
| Repetiţii |
A doua zi, sâmbătă, ne-am trezit toţi (majoritatea) cu noaptea în cap iar la 8:30 eram acolo. Ne-am aranjat decorurile, am schimbat una alta, am finalizat ultimele detalii, haine, totul era pregătit. Am făcut o repetiţie şi am plecat să mâncăm. La ora 12 începea totul. Rând pe rând toate trupele şi-au prezentat piesa de teatru iar la sfârşit, după lungi aşteptări, s-a deliberat. Contrar aşteptărilor, nu am luat nici un premiu. După toată premierea, toate trupele au putut rămâne la discuţii, la primit sfaturi, din partea juriului. Ni s-a spus că, pe de o parte, nu a fost bun textul, pe de alta, că a fost prea multă mişcare. Dar ni s-a spus şi că actorii au fost foarte buni, au fost felicitaţi în repetate rânduri (pe bună dreptate). Concluzia? Să continuăm tot aşa, să schimbăm piesa, şi suntem aşteptaţi pe 4-5 mai la un festival la Școala Populară de Arte.
 |
| Concentrare |
Până acum am scris ca... membru al trupei. Acum scriu ca... eu. Părerea mea e că toată lumea a avut ceva de învăţat din această experienţă. Eu, chiar dacă nu am fost implicata chiar direct, am avut multe de învăţat. I-am susţinut şi ajutat cât am putut şi vreau să cred că l-am ajutat măcar pe Alexu, după, să înţeleagă ceva. Sperăm că data viitoare va fi totul mult mai bine şi o aşteptăm pe Adriana să ne anunţe, fericită, ca a intrat la UNATC (Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale - Sibiu).
Mulţumim domnului director că a venit să ne vadă/ susţină, şi celorlalţi colegi din liceu.
 |
| Plăcerea lui Petru de a o ciufuli pe Adriana |
 |
| Happy |
 |
| :) |
~Narcisa~
Ai dreptate, Narcisa! Foarte importantă a fost confruntarea cu alții, dar și cu noi înșine! Am văzut că putem și asta-i bine! Am învățat și ne-am bucurat de aprecierea publicului...
RăspundețiȘtergereActorii noștri de pe scenă - EXCELENȚI!
Colegii din școală, numeroși până la a ne emoționa profund - CALZI, ADEVĂRAȚI SUSȚINĂTORI!
Noi, cu toții, incluzându-l și pe domnul director N. Cioc - o adevărată ECHIPĂ!
Și-apoi, tot ce nu te doboară te face mai puternic! Vă felicit pe toți cei de pe scenă, pe toți cei din sală!
Foarte frumos ai descris ce s-a intamplat la Infoestival. Recunosc ca vroiam sa scriu eu o postare despre asta, mai spre dupa-amiaza, dar pur si simplu nu mi-am gasit cuvintele, asa ca iti multumesc ca ai spart tu gheata. Eu ce pot sa zic... Pentru inceput, trebuie sa recunosc ca am fost dezamagit ca nu am reusit sa ne aflam printre premiati si tin sa spun ca imi pare rau daca am dezamagit pe cineva pentru asta. Insa, in final, am realizat ca am avut foarte multe de castigat, eu unul m-am simtit foarte bine, pe scena si in culise, sunt fericit pentru ca am reusit sa ofer incredere celor din echipa mea, si mai mult, ca am reusit sa smulgem aplauze de la o sala intreaga de oameni, pe care i-am facut sa zambeasca si sa rada, in acelasi timp. Multumim colegilor din tot liceul care s-au prezentat sambata la spectacol, pentru noi a insemnat enorm. Multumirile mele se rezerva direct pentru Narcisa si Bianca, care ne-au ajutat foarte mult, au fost acolo pentru noi. Ii multumesc de asemenea si domnului profesor, care intotdeauna a avut incredere in mine, si m-a lasat sa imi descopar sau sa imi cultiv partea artistica, pentru mine asta, inseamna foarte mult, iar tot respectul meu ii apartine. Chiar daca nu am castigat vre-un premiu, poate unii carcotasi ar incerca sa spuna ca nu am castigat nimic, nu suntem buni de nimic. Ei bine, se pare ca acest lucru nu este adevarat, am primit felicitari de la domnul Marius Cisar, care ne-a spus ca suntem foarte buni, insa nu am respectat mai multe lucruri privind detaliile minore, care conteaza atat de mult in teatru, pe langa altele. Ba mai mult, Adriana a reusit sa impresioneze cu adevarat, a aratat ca poate interpreta orice fel de rol, iar la final, munca ei a fost "recunoscuta" de catre juriu. Trebuie sa fim mandrii de ea, si sa o incurajam cu totii sa continue cu teatrul, pentru ca eu, cel putin, nu vad unde ar putea imprastia atatea emotii, sentimente si trairi intense, altundeva decat pe scena, in fata unui public numeros. Felicitari ! In final, eu cred ca am castigat mai mult decat "premiantii". Am avut parte de o sambata superba, ne-am cunoscut mai bine, am fost sustinuti de apropiatii si colegii nostri, pentru mine a fost ceva nou, am fost pentru prima oara "un actor grabit" si ma bucur ca am adus zambete pe chipurile spectatorilor! Asta e tot ce conteaza!
RăspundețiȘtergereAlexu.
În primul rând mii de scuze că atât de târziu observ articolul, dacă se poate o să las şi eu câteva rânduri.
RăspundețiȘtergereVreau să mulţumesc desigur domnului profesor că a avut convingerea de a-mi încredinţa un rol în această piesă, şi nu oricare dar anume cel de "Gigel Security" :).
O să recunosc că pentru mine a fost chiar o provocare, în mare proportie aceasta s-a manifestat prin faptul de a avea un rol alături de cei doi colegi Adriana şi Alexu’. După cum bănuiesc că ştiţi, aceşti doi oameni sunt foarte talentaţi, greul de aici şi a pornit pentru mine, am încercat cât am putut să mă apropii tot mai mult de nivelul lor (de neatins).
În privinţa premiilor eu nici nu vreau să discut sau să aud ceva, din punctul meu de vedere cel mai mare premiu pentru un actor sunt aplauzele, iar noi le-am primit din plin, am avut toată admiraţia publicului.
Dragii mei colegi de scenă, nivelul meu de actor abia că a făcut un pas de la poziţia 0, prin acest mic rol pot să zic că am avut “ micul debut ‘’ în lumea teatrală iar continuarea nu se prea ştie dacă va mai avea loc, însă voi nu trebuie să vă opriţi aici. Nici nu vreau să-mi imaginez cît de multe lucruri bune aveţi voi doi de oferit publicului. Cred că oricine care măcar ia cunoscut pe Adriana si pe Alexu’ î-mi vor confirma faptul că spre lumea reflectoarelor ar trebui să îşi continue calea. Din partea mea aveţi toată susţinerea, toată admiraţia şi toate multumirile.
O să mulţumesc şi echipei din spatele cortinei şi celor care ne-au susţinut, fie că au venit să ne vadă sau nu, domnului profesor şi domnului director.
Mi-a făcut o mare plăcere să fiu alături de voi.
Petru