Nu putem strica blogul clasei
scriind doar dulcegării, ar părea monoton. Trebuie amintit lucrul pentru care
venim noi la școală (în afară de socializare),
învățatul, desigur. Totuși, ce se întâmplă dacă nu înveți sau nu îți
scrii? Mă gândeam care ar fi lucrurile
de care noi, XI R, momentan, ne temem.
Să începem cu începutul: matematica,
bat-o vina, oricine se teme de cumulul de minusuri, dar mai ales de cine știe ce formulă care, de altfel, a fost învăţată acum muuult timp. Știm cu toții că
formulele (a+b)3 , a3+b3 au făcut ravagii.
Ar urma informatica: ooo,
interminabilii algoritmi au „lovit” și ei provocând minusuri sau în cel mai rău
caz „gâturi de lebădă”. Eh, nu ar strica
dacă am învăța să gândim logic și, cu un pic de teorie știută, am rezolva
problema.
Fizica. Aici e o mare problemă. Eu nu știu cum e să ai notă
mai mare de 7. Când l-am luat, parcă simţeam că zbor și o uriașa piatră mi s-a
luat de pe umeri. He, he, oare de ce? Firește, nu am rămas corigent, dar am
învățat, deci se poate!
Era să și uit de bucuria oricărui
coleg. E materia la care ai de învățat, nu glumă, dar sunt dovezi clare că dacă
știi totul iei 10. Deși orele în care scrii mult sunt plictisitoare, la
ascultare ora devine una extrem de plăcută, asta desigur dacă ai notă sau nu
ești tu cel care este ascultat. Dacă înca nu ați ghicit, îmi permit să vă
dezvălui eu, biologia.
Altă temere ar fi chimia.
Raidurile prin catalog se lasă mai mereu cu cel puțin un „fericit” deținător al
unui 1 sau 2. Mie unu nu mi se pare dificilă materia și chiar o găsesc
interesantă.
Cam atât momentan, promit să
revin cu updateuri curând.
David

Mie îmi place tare mult articolul ăsta! Mă bucur că în sfărşit şi-a făcut curaj un băiat să posteze, mai aşteptăm şi alţii! Felicitări David pentru articol!
RăspundețiȘtergere~Narcisa~
Cred că tocmai aţi făcuuuut o greşeluţă! Poate pentru că relaţiile noastre nu-s niciodată încordate... Poate pentru că am inventat ppt-urile, spre izbăvirea multora! Oricum, vorba voastră: STAŢI LINIŞTIŢI!, nu-mi place să fiu pe lista obiectelor care vă inspiră... respect (eufemism!!)în sensul şcolăresc al termenului...! Iar de orgolii rănite, nici vorbă! Oricum sunteţi campioni la litere!...
RăspundețiȘtergereHabar n-aveţi ce ne temem când ştim că urmează vreun roman interminabil (ascultare!), cum stăm toţi şi ascultăm pe unul/una care ne povesteşte măcar începutul, măcar ideea romanului ca să avem habar de ceva... Dar Slavă Domnului! Aceste romane sunt puţine şi trec repede. Eh..ce să facem şi noi... suntem la mate-info, nu prea ne place să citim (aici oare intră toată clasa sau doar eu?) dar dacă trebuie, trebuie! Cu drag şi respect, Narcisa! :))
ȘtergerePăi draga mea și, implicit, dragii mei, cam știu eu ce și cum! Așa că problema era: oare „lebăda”, vorba lui David,e mai dulce decât aceeași păsărică primită la altă materie? Sau, unde nota e dată cu zâmbete și acceptată așijderi, ea doare... anesteziat? Cine știe? Dar să știi că nu retractez observația cu... Lăpușneanul!... Încolo, s-auzim de bine!
ȘtergereMăcar la română ne pregătim sufleteşte înainte de ora cu pricina de o posibilă lebădă, în timp ce la alte materii... când ţi-e lumea mai buna, atunci vine lebăda! :))
ȘtergereExcelent! Deci sunteți calați pe principiul „Curaj găină, că te tai”! Vai ce-mi place de drăguțele și inocentele mele victime...! Sau e vorba de o „Moarte care nu dovedește nimic”??
RăspundețiȘtergere