Despre...

Stăteam azi şi mă gândeam la toate convorbirile mele cu domn' profesor! Ce diferenţă! Îmi aminteam de primele zile din clasa a IX-a şi de primele ore de română. În prima oră de română ţin minte că stăteam liniştiţi şi aşteptam să intre domnul/doamna profesoară de română, nu ştiam ce şi cine e! Şi... deodată... intră! Îmbrăcat destul de ciudat pentru un profesor, cu părul destul de... vâlvoi, noroc că avea catalogul! Ne-am uitat unii la alţii  şi ne-am ridicat spunându-i "Bună ziua"!:))  Nu ştiu cum a fost la ceilalţi, dar, cum eu nu sunt adeptă a cititului, nici în generală nu mi-a plăcut prea mult româna, deşi nu aveam note mici, dar nu îmi plăcea şi gata (în comparaţie cu matematica, care mie chiar îmi place :))      - nu glumesc!) dar când am văzut şi ce profesor de română avem... am zis: Gata! Până aici mi-a fost! Ei... nu a fost chiar aşa. Chiar dacă am fost obligată să citesc anumite cărţi, logic că nu le-am citit pe toate (s-a văzut asta şi în note), dar nu asta e important. Ţin minte că în clasa a IX-a nu îmi plăcea deloc româna! Deloc! Deci aproape că preferam biologie, chimie, logică!! în loc de română. Nu ştiu de ce..., pur şi simplu nu sunt făcută pentru orele de română! :)) Erau pentru mine o teroare, erau nişte ore interminabile şi foarte plictisitoare!

 Nu ştiu dacă într-a X-a mi-am schimbat părerea..., nu cred, deşi deja începeam să mai înţeleg ceva din ce zicea. Nici când a început să utilizeze internetul nu m-am avântat să îl adaug şi să avem o convorbire... Îi trimiteam diverse powerpointuri pe mail şi atât. Apoi l-am adăugat în lista mea, tot pentru a-i trimite ppt-uri. Mai discutam rareori despre ele şi... atât. Apoi am început să discutăm şi despre alte subiecte, am ajuns să vorbim despre poezii, despre fotbal, despre ce mai facem la şcoală, diverse. Aah, mi-am amintit, nici măcar când am mers, într-a X-a, la colindat nu am fost prea încântată de idee, dar m-am conformat. Revenind..., apoi am făcut blogul acesta, şi de atunci vorbim aproape în fiecare zi, înainte de blog vorbeam mult mai rar, nu? A început să mă cunoască şi am început şi eu să îl cunosc. A început să mă înţeleagă, dar am început şi eu să îl înţeleg. Acum avem convorbiri interminabile, acum chiar îl apreciez, acum chiar îl înţeleg. Acum îmi plac orele de română (când suntem la poezii, în rest încă nu îmi plac!). Acum îmi face plăcere să îl ascult, să îl comentez ( :)) ) şi avem unele convorbiri foarte interesante. Mda, deci cam atât despre... evoluţia relaţiei dintre mine şi româna (prof. de română). Aştept comentariile de rigoare şi sper ca după această postare să nu se schimbe (în rău) vreo relaţie :)).
Pe data viitoare!
~Narcisa~